Ghicitori pentru pitici si poezii

Pedeapsa matei

I-auzi, draga mea papusa,
Zgârie mâta la usa!
Dar eu nu-i deschid deloc,
Ca sunt suparata foc.
A furat iar, ca o hoata,
Un intreg picior de rata,
Si-apoi, dupa ce i-a ros
Toata carnea, pan-la os,
A dus osul, binisor,
În cotetul lui Azor.

Ca pe el sa-l banuim
Si sa nu il mai iubim
Si acum n-o bat, n-o cert,
Dar nu vreau deloc s-o iert.

Desi inca o iubesc,
Trebuie s-o pedepsesc.
C-a fost rea si dusmanoasa,
Si n-o las sa intre-n casa.

Sfatul degetelor

Spune degetul cel mare
Catre-aratator,
Spune degetul cel mare
- N-am farâma de mâncare,
Frate-aratator!

Spune, catre mijlociul,
Cel aratator,
Spune-aratatorul: - Frate,
Nu mai sunt deloc bucate,
Si de foame mor!

Se apleaca mijlociul
Catre inelar,
Si îi spune-atâta numai:
- Ce e de facut acuma,
Frate inelar?

Lenes cata inelarul
Catre ei, si-apoi,
Cam în sila, le raspunde:
- Ce sa faci când nu-i de unde?
Vom rabda si noi!...

Prinde atunci cel mic sa strige
Mai istet ca ei:
- Ce tot plângem si ne frângem?
Hai la munca sa ne strângem
Toti uniti, ca nu ramâne
Niciodata fara pâine
Cel ce vrea sa si-o câstige,
Fratiorii mei!...
Doi frati cuminti

Noi suntem doi frati, în casa
Si nu ne certam deloc,
Si suntem tacuti la masa,
Si cuminti în orice loc.

Avem hamuri, cerc si minge,
Când pe-afara ne jucam,
Iar când ploua, ori când ninge,
Linistiti în casa stam.

Si cu jucarii frumoase
Ne jucam tot amândoi,
Pe când mama nostra coase,
Ori citeste, lânga noi.

Mama noastra ne vorbeste
Si ne mângâie duios,
Iara seara ne citeste
Ori ne spune-un basm frumos.

Si ne-nvata lucruri multe,
Si frumoase, stând cu noi,
Si îi place sa ne-asculte
Când vorbim noi amândoi...

Si în gândul nostru-ntruna
Auzim povata ei:
- Fiti cuminti întotdeauna
Si fiti buni, copiii mei!...

Acceleratul

Fulger negru... trasnet lung
Dus pe aripi de furtuna,
Zguduind pamantul tuna,
Zarile de-abia-i ajung...
Parca zboara,
Parca-noata,-
Scuipa foc, inghite drum,
Si-ntr-un valvartej de fum
Taie-n lung padurea toata...

A trecut...
Dinspre campie,
Vuiet greu de fierarie
Se destrama in tacere...
Scade-n departare...
Piere...

Iar in urma-i, din tufisuri,
De prin tainice-ascunzisuri,
Se ivesc pe jumatate,
Pasarele ciufulite,
Alarmate
Si-ngrozite:
-Cine-i?...Ce-i?...Ce-a fost pe-aici?...
Ciripesc cu glasuri mici
Cinteze si pitulici.
Doar un pui de pitigoi,
Int-un varf de fag pitic
Sta cu penele vulvoi
Si, facand pe suparatul:
-Ce sa fie? Nu-i nimic.
A trecut Acceleratul...

Balada unui greier mic

Peste dealuri zgribulite,
Peste tarini zdrentuite,
A venit asa, deodata,
Toamna cea intunecata.

Lunga, slaba si zaluda,
Botezand natura uda
C-un manunchi de ciumafai, -
Când se scutura de ciuda,
Imprejurul ei departe
Risipeste-n evantai
Ploi marunte,
Frunze moarte,
Stropi de tina,
Guturai...
Si cum vine de la munte,
Blestemand
Si lacrimand,
Toti ciulinii de pe vale
Se pitesc prin vagauni,
Iar macesii de pe campuri
O intampina in cale
Cu grabite plecaciuni...

Doar pe coasta, la urcus,
Din casuta lui de huma
A iesit un greierus,
Negru, mic, muiat in tus
Si pe-aripi pudrat cu bruma:

- Cri-cri-cri,
Toamna gri,
Nu credeam c-o sa mai vii
Inainte de Craciun,
Ca puteam si eu s-adun
O graunta cat de mica,
Ca sa nu cer imprumut
La vecina mea furnica,
Fi'ndca nu-mi da niciodata,
Si-apoi umple lumea toata
Ca m-am dus si i-am cerut...

Dar de-acus,
Zise el cu glas sfarsit
Ridicand un piciorus,
Dar de-acus s-a ispravit...
Cri-cri-cri,
Toamna gri,
Tare-s mic si necajit!
Bivolul si cotofana

Pe spinarea unui bivol mare, negru, fioros,
Se plimba o cotofana
Cand in sus si cand in jos.
Un catel trecand pe-acolo s-a oprit mirat in loc:
- Ah, ce mare dobitoc!
Nu-l credeam asa de prost
Sa ia-n spate pe oricine...
Ia stai, frate, ca e rost
Sa ma plimbe si pe mine!

Cugetand asa, se trage indarat sa-si faca vant,
Se piteste la pamant
Si de-odata - zdup! - ii sare
Bivolului in spinare...

Ce s-a intamplat pe urma nu e greu de-nchipuit.
Apucat cam fara veste, bivolul a tresarit,
Dar i-a fost destul o clipa sa se scuture, si-apoi
Sa-l rastoarne,
Sa-l ia-n coarne
Si cat colo sa-l arunce, ca pe-o zdreanta in trifoi.

- Ce-ai gandit tu oare, javra? Au, crezut-ai ca sunt mort?
Cotofana, treaca-mearga, pe spinare o suport
Ca ma apara de muste, de tantari si de tauni
Si de alte spurcaciuni...
Pe cand tu, potaie proasta, cam ce slujba poti sa-mi faci?
Nu mi-ar fi rusine mie de vitei si de malaci,
Bivol mare si puternic, gospodar cu greutate,
Sa te port degeaba-n spate?...

Boierul si argatul

Un boier, calare pe-o frumoasa iapa,
Trebuind sa treaca intr-un loc o apa
Peste-o punte-ngusta - si fiind grabit,
Si-a chemat argatul si i-a poruncit:
- Ia-mi in spate iapa
Si mi-o trece apa!
- Nu pot, zise omul lasand nasu-n jos.
- Hm! facu boierul foarte manios:

Lenesul la toate
Zice ca nu poate...

Intrebare si raspuns

Rumegand cocenii de pe langa jug,
S-a-ntrebat odata boul de la plug:

- Doamne, pe cand altii huzuresc mereu,
Pentru ce eu singur sa muncesc din greu?...

La-ntrebarea asta, un prelung ecou
I-a raspuns din slava: - Pentru ca esti bou...

ntrebare si raspuns

Rumegand cocenii de pe langa jug,
S-a-ntrebat odata boul de la plug:

- Doamne, pe cand altii huzuresc mereu,
Pentru ce eu singur sa muncesc din greu?...

La-ntrebarea asta, un prelung ecou
I-a raspuns din slava: - Pentru ca esti bou...

Leul deghizat

Leul s-a-mbracat odata
Intr-o piele de magar,
Sa colinde tara toata
Din hotar pana-n hotar,
Ca sa vada cum se poarta lupii (marii dregatori)
Cu noroadele-i blajine de supusi rumegatori.

Deci, trecand el intr-o seara la o margine de crang
Ca un biet magar natang,
Niste lupi, cum il vazura, se reped la el pe loc
Si-ntr-o clipa il insfaca, gramadindu-l la mijloc.

- Stati, miseilor! Ajunge, - ca va rup in dinti acusi!
(Striga leul, aparandu-si pielea cea adevarata.)
Astfel va purtati voi oare cu iubitii mei supusi?...

Lupii, cunoscandu-i glasul, indarat s-au tras pe data,
Si de frica se facura mici, ca niste catelusi.
- O, maria-ta! Iertare!
Zise cel mai diplomat, -
Semanai asa de tare
C-un magar adevarat!.

La Pasti

Astazi in sufragerie
Dormitau pe-o farfurie
Necajite si manjite
Zece oua inrosite.
Un ou alb abia ouat
Cu mirare le-antrebat
"- Ce va este fratioare
Ce va doare?
Nu va ninge
Nu va ploua
Stati gatite-n haina noua
Parca, Dumnezeu ma ierte
N-ati fi oua..."
"- Suntem fierte!"
Zise-un ou rotund si frez
Langa pasca cu orez.
Si schimbandu-si brusc alura,
Toate-au inceput cu gura:
"- Pan' la urma tot nu scap"
"- Ne gateste de parada"
"- Ne ciocneste cap in cap
Si ne zvarle coaja-n strada"
"- Ce rusine! Ce dezastru!
Preferam sa fiu omlet"
"- Eu, de m-ar fi dat la closca,
As fi scos un pui albastru"
"- Si eu unul violet"
"- Eu mai bine-ar fi sa tac
Asa galben sunt, ca-mi vine
Sa-mi inchipui ca pe mine
M-a ouat un cozonac!"

Zdreanta

L-ati vazut cumva pe Zdreanta,
Cel cu ochii de faianta?
E un câine zdrenturos
De flocos, dar e frumos.
Parca-i strâns din petice,
Ca sa-l tot împiedice,
Ferfenitele-i atârna
Si pe ochi, pe nara cârna,
Si se-ncurca si descurca,
Parca-i scos din calti pe furca.
Are însa o ureche
De pungas fara pareche.
Da târcoale la cotet,
Ciufulit si-asa laiet,
Asteptând un ceas si doua
O gaina sa se oua,
Care cânta cotcodace,
Proaspat oul când si-l face.
De când e-n gospodarie
Multe a-nvatat si stie,
Si, pe brânci, târâs, grabis,
Se strecoara pe furis.
Pune laba, ia cu botul
Si-nghite oul cu totul.

- "Unde-i oul? a-ntrebat
Gospodina. - "L-a mâncat!"
"Stai nitel, ca te dezvat
Fara matura si bat.
Te învata mama minte."
Si i-a dat un ou fierbinte.
Dar decum l-a îmbucat,
Zdreanta l-a si lepadat
Si-a-njurat cu un latrat.

Când se uita la gaina,
Cu culcusul lui, vecina,
Zice Zdreanta-n gândul lui
"S-a facut a dracului!"


Stupul lor

Stupul lor de pe vâlcea
Sta pazit într-o broboada
De trei plopi înnalti, de nea,
Pe o blana de zapada.

Prisacarul le-a uitat,
Si-a cazut si peste ele
Iarna, grea ca un plocat,
Cu chenar de peruzele.

Înlauntru însa-n stup
Lucratoarele sunt treze
Si facând un singur trup
Nu-nceteaza sa lucreze.

Ca niciuna n-a muncit
Pentru sine, ci-mpreuna
Pentru stupul împlinit
Cu felii de miere buna.


Iscoada

Decum s-a ivit lumina.
A iesit din stup albina,
Sa mai vada, izma creata
A-nflorit de dimineata?

Se-ngrijeste, gospodina
De-nfloreste si sulfina,
Caci plutise val de ceata,
Asta-noapte, pe verdeata.

A gasit toata gradina
Înflorita, si verbina,
Si s-a-ntors, dupa povata,
Cu o proba de dulceata.

Paza buna

S-a întors cercetatoarea
Sa le spuie la surori
Ca-i deschisa toata floarea
Si câmpia, de cu zori.

Si-au plecat aproape toate
La cules, cu mii si mii,
Lasând vorba la nepoate
Sa-ngrijeasca de copii.

Caci muscoii si bondarii
Si-alte neamuri de padure,
Pe soptite, ca tâlharii,
Umblau mierea sa le-o fure.

Însa paza-n stupi e buna,
Ca târziu, dupi apus,
Colo jos, subt stupi, la luna,
Ei zaceau cu burta-n sus.
Tilharul pedepsit

Într-o zi, prin asfintit,
Soaricele a-ndraznit
Sa se creada în putere
A prada stupul de miere.

El intrase pe furis,
Strecurat pe urdinis,
Se gândea ca o albina-i
Slaba, mica si putina,
Pe când el, hot si borfas,
Lânga ea-i un urias.

Nu stiuse ca nerodul
Va da ochii cu norodul
Si-si pusese-n cap minciuna
Ca da-n stup de câte una.

Roiul, cum de l-a zarit
C-a intrat, l-a coplesit.
Socoteala sa-i mai ceara
Nu! L-au îmbracat cu ceara,
De la bot pâna la coada
Tabarate mii, gramada,
Si l-au strâns cu mestesug,
Încuiat ca-ntr-un cosciug.

Nu ajunge, vream sa zic,
Sa fii mare cu cel mic,
Ca puterea se aduna
Din toti micii împreuna.

Fetica

Ce duh ai si ce putere.
Sa-mpletesti ceara cu miere,
De la floarea din gradina,
Ostenita de albina?
Tu aduni de pe meleaguri,
Pentru stupi si pentru faguri,
Pulberi, roua, stropi si leacuri,
Poate ca de mii de veacuri.
Ca din lâna, ca din ace,
Tesi reteaua de ghioace,
De celule-n care pui
Mierea dulce si un pui.
Scule, numere, cântare
Au pus la masuratoare
Ca-ncaperea cea mai mare
În gaoacea cea mai mica
E ghiocul tau, fetica
Esti, pe lumea de subt cer,
Cel mai mare inginer.
Pe-ntuneric, far' sa stii,
Ai facut bijuterii
Si minuni în toata clipa
Cu musteata si aripa.
Si, cum stii, muncind, sa taci,
Nu te lauzi cu ce faci.

Azi pisica mea e trista

Azi pisica mea e trista,
Ca nu are o batista
Sa-si sterga cu ea mustata
Ca i-a murdarit-o rata.
Pisicut-o stai nitel!
Iti dau eu un prosopel.
Dar pana ma-ntorc cu el,
Ai grija de soricel?

Iepuras, ce faci aici?

Iepuras, ce faci aici?
Il intreaba Mos Arici.
De ce plangi asa de tare?
M-am speriat de niste fiare.
Stau acolo langa lac
Si tot striga oac-oac-oac.

O furnica duce-n spate

O furnica duce-n spate
Un graunte jumatate,
Un'te duci tu surioara?
Ia ma duc colea la moara.
Si-s grabita, si-s grabita
Ca mi-i casa ne-ngrigita,
Si mi-s rufele la soare
Si copii vor mancare.

Tica, tica

Tica, tica, tica,
Mi-a mancat pisica
Toata mancarica
Si m-am dus la scoala
Cu burtica goala.
Tam-tam, hipopotam
S-a-ngrasat un kilogram
Cu paine si cu salam.

Pisicuta, pis, pis, pis,

Pisicuta, pis, pis, pis,
Te-am visat azi-noapte-n vis,
Te spalam, te pieptanam,
Funda rosie-ti puneam.
Insa tu te-ai suparat,
Si pe ochi m-ai zgariat.
Ce pacat, vai ce pacat!

Rica

Rica nu stia sa zica
Rau, ratusca, ramurica
Dar de cind baiatu-nvata
Poezia despre rata
Rica a-nvata sa zica
Rau, ratusca, ramurica.
Melc, melc codobelc

Melc, melc codobelc
Scoate coarne bouresti
Ca te duc la balta,
Si-ti dau apa calda,
Si te duc la Dunare,
Si-ti dau apa tulbure,
Si te sui pe-un bustean,
Sa mananci ...leustean

Piticul

Un pitic
Atit de mic
Facea baie in ibric.
De sapun
S-a-mpiedicat
Si piticul s-a-necat.
Vai! Vai! ce pacat!
Ca piticul s-a-necat.

Melcul suparat

Vine melcul suparat
O furnica l-a piscat
Si cum vine pas, pas, pas
Intalneste-un carabus.
Si din gura el striga
Fugi de-aicea nu mai sta
Da-te-n colo nu sta-n drum
Ca te iau in coarne acum.

Ratoiul bucatar

La vagonul-restaurant
E ratoiul elegant.
Cu un sort legat la gusa,
Scoate capul grav pe usa:
Pentru pranz am sa va fac
Cozonac cu mac, mac, mac

Fetita

O fetita cu fundita
Se ducea la gradinita
Si mamica o-ntreba:
Un' te duci fetita mea?
Ia ma duc la gradinita
Sa ma fac o doctorita
Dar taticu-i suparat
Ca n-are si el baiat

Gogoneata

Sunt cea mai mica din gradinita
Cu rochita scurtulita
Si cu parul retezat
Am uitat ce-am invatat.
Mie-mi plac bomboanele,
Jocul cu baloanele,
Toata lumea ma rasfata
Si ma striga Gogoneata

Ce mai ger!

Ce mai ger!
Ce mai ger!
Parca am in ochi piper.

Geruieste rau de ieri.
Geme Crivatu-n copaci.
Gerule, asa nu-mi placi!

Sparg alune

Sparg alune.
Tare-s bune!
Mi-a pus sora mea mai mare
O multime in sertare.
Sunt ca bilele de mici
Sau ca mingi pentru pitici.
Sparg alune
Tare-s bune!
Mare mestere esti, mana

Tai hartie colorata,
Nu stai cat e ziua toata,
Cu bunica, torci si lana,
Mare mestere esti, mana

Jucarii cu ghidusii

Nu ghiciti de ce strang iar
Ghinde - fructe de stejar?

Fac Gherghinei jucarii,
Jucarii cu ghidusii.

Langa apa Jijiei

Langa apa Jijiei,
Ne-am jucat mereu toti trei:
Jana, Jucu si cu mine.
Ne-am jucat atat de bine!
Jijia tot vajaia:
J! J! J! J! Jijia

Bunica si pisica

Langa soba sta bunica,
Dupa soba sta pisica.
Tare-i harnica bunica,
tare-i lenesa pisica!
Ca bunica toarce lana,
Iar pisica doar o-ngana
Si, din ce toarce pisica,
Nu poti impleti nimica.
Dar, din ce toarce bunica,
Multe poti sa impletesti.
Daca stai sa te gandesti:
Si pisica cum e ea,
Tot e buna la ceva:
Soricelul daca vine,
Cine-l poate prinde? Cine?
Nici taticu', nici mamica,
Nici bunica... ci pisica.


Livada

Primavara. Cald si soare.
In livezi sunt pomii-n floare.
Visinii, caisii, merii
Poarta haina primaverii.

Ziua toata, pana-n seara,
Calda, insorita vara
Coace fructele de zor
fara foc, fara cuptor.

Prin livezi de roade pline
Toamna ruginie vine,
Fructe bune sa adune:
si gutui, si nuci, si prune.

Peste sat, peste livada,
Fulgi de nea incep sa cada.
Pomii dorm. In primavara
Se trezesc la viata iara.
Gradina mea

Astazi nu sunt doar scolar,
Ci si vrednic gospodar:
In gradina am sapat
Straturi pentru zarzavat
Si am semanat ardei,
Ceapa, morcovi, dovlecei,
Usturoi, cartofi, salata.
Am o sapa, o lopata,
Am o grebla, stropitoare,
Si stropesc cand nu e soare:
Dimineata pe racoare sau pe seara.
Iar la vara,
Cand s-or coace dovleceii,
Ceapa, morcovii, ardeii,
si fasolea o sa iasa,
Va poftesc pe toti la masa.

Cate mere mi-au ramas?

Sa va spun o ghicitoare:
Am trei mere acrisoare.
Fratiorul meu imi cere
Ca sa-i dau lui doua mere.
I-am dat doua. Cine stie
cate mi-au ramas si mie?
Sigur, veti raspunde: Unul!
Ba nu mi-a ramas niciunul.
M-am temut ca vine iara
Si pe-al treilea sa mi-l ceara.
L-am taiat, l-am inghitit:
De aceea n-ati ghicitit!

Imi fac patul

“Tare-i mititica fata!”
Imi tot spune-n gluma tata,
Iara eu ma necajesc;
Hei, hei! Am sa-ii dovedesc
Ca eu singura ma-nbrac
Si patucul eu mi-l fac.
Scutur mai intai cearsaful
Sa alung din el tot praful;
Dupa ce l-am scuturat
Il intind frumos pe pat
Si, ca sa ramana-asa,
Il petrec pe sub saltea.
Plapuma frumos o-ndoi
La perete si apoi
Ce-mi ramane de facut?
Peste pat, pe asternut,
Pun si cuvertura care
O strang seara la culcare.

Ei, ce spui, taticule,
Fata ta, tot mica e?

Nenea Stop

Nenea stop e pentrumine
Un sfatuitor de bine.

Rosu-mi spune:” Stai cuminte,
Nici un pas mai inainte!”

Ochiul galben, cand apare,
Spune: “ Fii in asteptare!”

Ochiul verde-mi spune:” Da,
Poti acuma traversa!”

Nenea stop e pentru mine
Un sfatuitor de bine.

n curtea noastra

Cine-mi da un ou in dar?
Striga mama din ceardac,
Iar gaina din cuibar
Ii raspunde: - Cot - codac!

Lapte bun pentru smantana
Cine-mi poate da? - Mu! Mu!

Tu imi dai, vacuto? Tu?
Multumesc. Cine-mii da lana?

Si oita ii raspunde:
Be - he - he! ... E rostul meu.
Haide, vinoo de ma tunde,
Chiar si lapte-ti pot da eu.

Miau! S-aude de sub masa,
Eu te scapp de soricei.

Si eu paznic sunt la casa -
Latra “ham - ham - ham” Grivei.

citat:
Cantec - 1896 Fire de tort

A venit un lup din crang
Si-alerga prin sat sa fure
Si sa duca in padure
Pe copiii care plang,
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit eu c-o nuia;
-"Lup flamand cu trei cojoace,
Hai la maica sa te joace" -
Eu chemam pe lup incoace,
El fugea-ncotro vedea.

Ieri pe drum un om sarac
Intreba pe la vecine:
-"Poarta-se copiii bine?
Daca nu, sa-i var in sac!"
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit eu si i-am spus:
-"Puiul meu e bun si tace,
Nu ti-l dau, si du-te-n pace!
Esti sarac, dar n-am ce-ti face!
Du-te, du-te!" Si s-a dus.
Si-a venit un Negustor
Plin de bani, cu valfa mare,
Cumpara copii pe care
Nu-i iubeste mama lor.
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit si l-am certat:
-"N-ai nici tu, nici imparatul
Bani sa-mi cumpere baiatul!
Pleaca-n sat, ca-i mare satul,
Pleaca, pleaca!" Si-a plecat.

am stat asara la ghicitori pana ne-a luat smnul si nu le-am terminat siacum am gasit si ni pe net.....fain ca le mai punem mintea laa contribtie cu ceva